Tarile din Grupul BRICS |
Viitorul summit BRICS urmează să aibă loc în primăvara anului viitor, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. De altfel, extinderea formatului cvadrupartit al grupului fusese anunţată mai demult inclusiv de consilierul preşedintelui rus Dmitri Medvedev, Serghei Prihodko. 'În timpul summitului care s-a desfăşurat în aprilie anul acesta în Brazilia s-a ajuns la un consens în ceea ce priveşte aderarea Republicii Africa de Sud', declarase Prihodko.
Guvernul Republicii Africa de Sud planifică să menţină o creştere economică a ţării la nivelul 5-7% şi să creeze în ţară peste 5 milioane de noi locuri de muncă. Noua politică economică a republicii este formată pe baza experienţei acelor ţări care au putut menţine o creştere a Produsului Intern Brut /PIB/ la nivelul de 7% pe an timp de două decenii, ţări precum Brazilia, China, Singapore, Coreea de Sud şi altele. 'Noua politică de creştere economică a Republicii Africa de Sud urmează să creeze în ţară 5 milioane de noi locuri de muncă şi să reducă şomajul de la actualele 25 la 15 la sută până în 2020', declară ministrul pentru dezvoltare economică al republicii, Ebrahim Patel.
Între timp, de la începutul crizei economice, Rusia a început să se evidenţieze dintre ţările grupului BRIC printr-un ritm cu mult mai scăzut de creştere economică, subliniază Nezavisimaia Gazeta. Dacă Brazilia, China şi India demonstrează o creştere a PIB la nivelul de 5,8 şi 10 procente corespunzător, Rusia abia ajunge la 3-4 procente.
Însă, problema nu constă doar în indicii formali, ci şi în mecanismul de creştere economică. 'Potenţialul creşterii economice a Indiei, Chinei, Braziliei şi Republicii Africa de Sud se bazează pe mâna de lucru în exces, fapt care în Rusia nu se înregistrează', explică analistul rus Evgheni Iasin. Potrivit expertului, grupul BRIC a fost creat în mod convenţional în lucrările economiştilor ţinând cont de două criterii: volumul şi ritmul de creştere economică. 'Nimic altceva nu leagă aceste ţări. De exemplu, creşterea economiei ruse s-a bazat pe majorarea preţurilor mondiale la resursele energetice, în timp ce creşterea altor ţări din grup - pe excedentul forţei de muncă ieftine', subliniază Iasin.
În opinia lui Iasin, după tipul de economie Rusia este mult mai apropiată de grupul ţărilor din Europa de Est şi ar trebui să aleagă drept bază pentru creşterea sa economică resursele intelectuale, nu forţa de muncă ieftină sau resursele energetice.
Cu toate acestea, analistul respinge ideea excluderii Rusiei din grupul BRICS, chiar şi în cazul stagnării economice a ţării. 'Dacă PIB-ul Rusiei va creşte măcar cu 1% mai mult decât în cazul ţărilor dezvoltate, Federaţia Rusă va rămâne în BRICS', afirmă economistul.
In contextul mentinerii expansiunii din p.v. economic al tarilor din grupul BRIC viitor BRICS ,Romania printr-o previzibila reorientare a politicii sale economice catre acest grup ar avea infinit mai mult de castigat decat in UE, unde la ora actuala joaca decat un rol de milog cu mana intinsa la masa imbuibatilor pe seama unor tari de rangul nostru, adica pline de bogatii naturale dar saracite in ultimul stadiu pentru a fi usor strunite si mai rau, transformate din mari producatori in consumatori .
Tari din cadrul BRICS ,ca de exemplu China, ar putea cumpara datoriile publice ale unor tari din UE datoare vandute iar in schimb ar putea cere nu bani, ci produse ,lucru care ar determina o crestere exploziva a locurilor de munca in Europa.
Una din aceste tari care se pare ca a intrat in vizorul Chinei este chiar Romania , care ar putea scapa de jugul nociv al datoriilor in schimbul dezvoltarii sectoarelor de productie traditionale pentru un export de proportii in zona Asiei .
China ar putea cumpara ''principalul" si dobanda pentru intreaga datorie suverana a Italiei,pana in anul 2062.
Datoria publica a Italiei este cunoscuta ca una dintre cele mai mari din lume in valoare absoluta, crescand ccu 4,5% la sfarsitul anului 2010 fata de aceeasi perioada din 2009 si ajungand la 1843 miliarde de euro.Spre comparatie,la sfarsitul anului trecut,Romania avea o datorie publica de 193,89 miliarde de lei(46,1 miliarde euro),reprezentand 37,9% din PIB.
Ca o concluzie realista putem spune ca Romania de pe urma aderarii la UE a ramas cu ,,praful de pe toba mare" si daca continuam s-ar putea sa ramanem si fara acesta .
China ,Rusia, Brazilia,India nu sunt tari pretentioase, cum sunt de exemplu marile tari din UE unde nu poti exporta nimic si unde esti constrans de conditii draconice.
BRICS va da bani si va cere in locul lor produse, fara alte conditii suplimentare asupra politicii fiscale ale tarilor cu care va conlucra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu