Cererea de alimente se va dubla în următorii 40 de ani, estimează Organizația Mondială a Sănătății. Dar spațiul în care le putem produce se va epuiza mult mai rapid. La exacerbarea cererii contribuie creșterea
demografică accelerată, dar și ameliorarea nivelului de trai, iar prognoza este deosebit de sumbră mai ales în privința consumului de carne. Apetitul nostru pentru cărnuri animale va fi de două ori mai mare până în 2050, iar dat fiind că zoocultura ocupă deja aproape 70% din terenurile cultivabile ale planetei, prețul cărnurilor convenționale par pregătite să explodeze. Hanning Steinfeld, un expert al Organiației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO), a mers pînă la a spune că „vita va deveni caviarul viitorului”.
Costurile de mediu ale fripturilor și hamburgerilor de azi sunt și ele substanțiale. Întreținerea șeptelurilor destinate consumului produce 39% din totalul emisiilor de metan și aproximativ 5 procente din emisiile de dioxid de carbon. „Din punct de vedere ecologic, o astfel de situație nu are cum să fie durabilă”, apreciază Mark Post, profesor de fiziologie al Universității Maastricht. „Trebuie să găsim alternative”.
Post face parte dintr-un grup internațional de cercetători care, prin utilizarea științei, caută să evite prefigurata criză alimentară. Obiectul studiilor sale poate duce la un viitor în care carnea este produsă în laborator, nu la fermă.
Alte soluții sunt și mai radicale. BBC Four a difuzat recent o emisiune (Can Eating Insects Save The World?, cu Stefan Gates) în care mai mulți experți au prognozat că insectele vor ajunge și în meniurile occidentale. Dincolo de asta, mai avem o serie de tehnici ingenioase prin care vom putea cultiva fructe și legume în regiuni deșertice. Science World a adunat principalele soluții la iminenta criză alimentară din viitorul nu foarte îndepărtat.
Sursa: Science World.ro
 |
| viitorul mancarii pe planeta Pamant |
Costurile de mediu ale fripturilor și hamburgerilor de azi sunt și ele substanțiale. Întreținerea șeptelurilor destinate consumului produce 39% din totalul emisiilor de metan și aproximativ 5 procente din emisiile de dioxid de carbon. „Din punct de vedere ecologic, o astfel de situație nu are cum să fie durabilă”, apreciază Mark Post, profesor de fiziologie al Universității Maastricht. „Trebuie să găsim alternative”.
Post face parte dintr-un grup internațional de cercetători care, prin utilizarea științei, caută să evite prefigurata criză alimentară. Obiectul studiilor sale poate duce la un viitor în care carnea este produsă în laborator, nu la fermă.
Alte soluții sunt și mai radicale. BBC Four a difuzat recent o emisiune (Can Eating Insects Save The World?, cu Stefan Gates) în care mai mulți experți au prognozat că insectele vor ajunge și în meniurile occidentale. Dincolo de asta, mai avem o serie de tehnici ingenioase prin care vom putea cultiva fructe și legume în regiuni deșertice. Science World a adunat principalele soluții la iminenta criză alimentară din viitorul nu foarte îndepărtat.
Sursa: Science World.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu